Împreună cu Ionuț Știrbu am cățărat o linie mixtă în peretele Lespezi-Călțun care coincide în prima parte cu traseul BPTL Prundeau-Prigoană.

Parcurgerea traseelor de cățărare mixtă în Peretele nordic Lespezi-Călțun este preferată atunci când în perete se regăsesc condiții bune de parcurgere. Totuși un astfel de obiectiv presupune angajament din partea cățărătorilor și trebuie tratat cu maximă seriozitate.

Istoria ne relevă faptul că o bună perioadă de timp peretele a fost inaccesibil înaintașilor noștri care au inițiat parcurgerea fără succes.

Astfel, în 1961 echipa condusă de Toma Boerescu din care făceau parte alpiniști sibieni are prima tentativa de cățărare a peretelui, dar aceștia nu reușesc să iasă sus în creastă. Pe linia aleasă de noi am întâlnit două pitoane cu inel care coincid perioadei amintite.

Peretele a fost cățărat pentru prima dată în 1994 pe o linie frumoasă cu gheață de către echipa Sain-Dinu. De atunci și până acum mai multe echipe au efectuat ascensiuni în perete, topul actual fiind foarte bogat în trasee pe toate gusturile: https://mihneaprundeanu.com/topo-peretele-caltun-lespezi-2/ .

Alături de alte echipe de cățărători am pornit de dimineață de la Refugiul Călțun pe o vreme superbă, chiar după ce razele soarelui și-a făcut apariția în căldarea glaciară care găzduiește lacul cu același nume. Noi am țintit către marele tavan care se înalță în mijlocul peretelui și care nu a fost cățărat până în prezent.

În cățărare am trecut vertical o serie de brâne și de pasaje abrupte acoperite cu gheață și/sau zăpadă tare, după care am ocolit marele tavan către dreapta prin zăpada bine consolidată și am continuat apoi tot vertical (conform schiței).

Pe tot parcursul ascensiunii am utilizat șuruburi de gheață scurte, pitoane și mobile (hexuri și frenduri).

Regruparea din LC 1(50m) este amenajată cu un piton vechi cu inel și cu o cordelină, dar am dublat cu un hex.  Apoi in LC 2 (55m) am construit regruparea cu ajutorul unei de chei de piolet, 2 frenduri și un hex. În LC4 (30m) am bătut și am regrupat intermediar pentru că urma un pasaj vertical lung, iar în LC 3(50m), LC5(55m) și LC6(30m) am regrupat la bolovani. Pe pasajele de cățărare am asigurat intermediar la distanțe considerabile la țancuri, cuie de gheață, pitoane și asigurări mobile.

Am estimat linia aleasă și parcursă de noi AD, M4, III, R4, 200m, 6 LC.

Astfel, am întâlnit pasaje tehnice căzute spre vertical (50-70 grade), dificil de protejat, cu asigurări puține și nesigure, care ar putea opri doar căderi scurte. Distanța unei căderi cu probabilitate de accidentare pe unele lungimi am estimat că ar fi putut fi pe unele pasaje de aproximativ 30 m, cu posibilitatea smulgerii unor asigurări intermediare.

Traseul durează o bună parte din zi, este izolat, iar retragerea este posibilă, dar poate fi mai greu de realizat.

Ne-am retras prin Hornul Călțunului printr-un rapel dintr-un piton vechi care cere a fi înlocuit cu un spit și apoi pe picioare până la baza hornului unde am intersectat traseul turistic și am revenit la refugiu.

Dacă vrei să vezi mai multe poze din tura noastră accesează albumul foto Peretele Lespezi-Călțun.