Nu este imposibil să te trezești în fiecare dimineață cu ghețarii Alpilor în prim-plan, dar este mult mai simplu să faci parte din această lume minunată 10 zile pe an, trăind la maximum experiența lor.

Niciodată nu voi putea rata vreun tip de activitate montană în Munții Alpi, nu neapărat că ar fi ei înalți, frumoși și tehnici, dar ador comunitatea alpină care s-a creat în jurul lor timp de sute de ani și care continuă să ducă mai departe o tradiție atât de nobilă: alpinismul.

Pentru mine alpinismul înseamnă activitatea de a urca munții pe zăpadă și gheață în care folosesc echipamentul tehnic specific format din piolet de tură, colțari, cască, coardă, ham etc., uneori ascensiunile devenind mai tehnice și necesitând folosirea pioleților tehnici, a șuruburilor de gheață, a protecțiilor mobile și a colțarilor tehnici.

Termenul alpinism este extrem de des utilizat în România, iar majoritatea persoanelor, amatori sau profesioniști, folosesc termenul de alpinism și atunci  când cațără vara la espadrile pereți prin Bucegi sau când parcurg un brâu sau o vale alpină.

În esență, eu mă bucur din plin pentru faptul că alpinismul se poate practica în Carpați, ca activitate sezonieră, pe timp de iarnă. Munții noștri oferă trasee diverse pe timp de iarnă, atât pentru începător,i cât și pentru avansați.

Să nu mă abat de la subiect, trec rapid în revistă experiența pe care am avut-o în anul 2022 în masivul Monte Rosa.

Astfel, după ce am ajuns pe seară în Gressoney Saint-Jean- Valle D’Aosta ne-am instalat autoturismul în campingul Margherita (15 euro pe zi de persoană), lângă flota de rulote fixe, și am pornit în ritm de plimbare pe străzile împodobite din orășel. Rapid ne-au atras atenția acoperișurile construite din lespezi de piatră locală care fără excepție definesc orice tip de construcție din zonă, fiind astfel un adevărat exemplu de autenticitate, dar și de unitate a localnicilor.

În următoarea zi nu s-a întâmplat nimic notabil, doar odihnă, relaxare, plimbare, recunoașterea zonei de plecare cu instalațiile de transport pe cablu și identificarea locului de parcare, aflat un pic mai jos de stația de transport pe cablu.

Ziua 1- Stafal- Cabana Quintino Sella 3.585m

Din stațiune pentru a urca mai ușor am folosit instalațiile de transport pe cablu direcția Sant`Anna, apoi Colle Bettaforca (25 euro dus-intors/ cartela fiind valabilă 2 drumuri și pe sensul invers de coborâre de la Cabanele Gnifetti și Mantova- acest aspect trebuie discutat cu personalul de la casa bilete, luate individual urcările și coborârile ajung mult mai scump).

De la altitudinea de 2.904 m, unde am coborât din ultima instalație, am pornit pe ruta marcată cu cifra 9 pe fundal graben, un traseu de trekking care urcă lejer până la cabana Sella aflată la limita ghețarului Felik. O servire ireproșabilă ne-a așteptat aici, cabana fiind renovată recent. Pentru o noapte cu mic dejun am scos din buzunar 45 de euro, iar consumația la bar implică o plată distinctă.

Cabana Quintino Sella este folosită frecvent pentru ruta clasică de ascensiune pe vârful Castor la 4.421 m și pentru startul în dificila traversare Lyskamm Vest-Est, cea din urmă fiind și ruta aleasă de noi.

Deși ne dormeam și o ascensiune pe vârful Castor pentru aclimatizare, câteva evenimente neprevăzute au favorizat decizia de a efectua cât mai rapid traversarea Lyskamm. Colegul de ascensiune a fost nevoit din motive medicale să se întoarcă în stațiune și astfel m-am aflat în ipostaza de a continua singur ascensiunea sau de a mă retrage și eu. Deși o retragere ar fi fost mai plauzibilă în prima etapă, am considerat că pierderile financiare ar fi prea mari și am continuat singur ascensiunea, însă cu o durată mai scurtă decât cea planificată inițial.

De reținut este faptul că dacă dorești să nu folosești cabana  în fața acesteia se află un platou unde se poate utiliza cortul pentru bivuac, iar în spatele actualei cabane se află refugiul vechi unde se poate găti la Primus în cazul în care dorești să iți pregătești mâncarea în regim propriu în situați în care optezi pentru cazarea la cabană.

Ziua 2- Cabana Quintino Sella-creasta Lyskamm-Cabana Margherita

După micul dejun servit la ora 06:00, am pornit pe ghețarul di Felik pe o pantă ușor ascendentă care în zona vârfului Perazzi (vârf pe care îl ocolești) a devenit mai accentuată. Înainte de Colle di Felik, 4.061 m,  terenul devine mai abrupt urmând ca în apropiere de ieșirea în șa terenul să se transforme într-o creastă ascuțită expusă. Persoanelor fără multă experiență cu siguranță această creastă le dă bătăi serioase de cap și le aduce risc suplimentar, motiv pentru care mulți alpiniști mergeau însoțiți de ghizii UIAGM (Federația Internațională a Asociațiilor Ghizilor de Munte).

Din această șa care se transformă ușor într-un platou lat se pornește în direcția vest către vârful Castor, iar în direcție est către lunga creastă Lyskamm.

Din Colle di Felik dacă urmezi direcția Lyskamm timp de câteva ore altitudinea nu mai scade sub 4.000 m, asta dacă la finalul zilei cobori la cabana Gnifetti 3.610 m, dar dacă mergi spre cabana Margherita 4.654 m corpul trebuie să fie pregătit pentru o zi de foc și o noapte pe măsură. Fără aclimatizare bună și rezistență fizică cu siguranță noaptea la Margherita va fi foarte grea.

După o scurtă pauză în Colle din Felik, unde am pus parazăpezile, am pornit ascensiunea către Lyskamm Vest 4.449 m. Ascensiunea nu este foarte grea, dar este solicitantă din punct de vedere fizic și destul de expusă- o alunecare ar putea fi fatală pe acest tip de teren.

În scurt timp am ajuns pe creasta îngustă care urcă abruptă către vârf, ultima parte din ascensiune transformându-se într-o față abruptă pe care se urcă încet în zig-zag-uri fiind foarte înclinată, aproximativ 45º.

Ascensiunea abruptă se termină pe vârful de vest nu înainte de a traversa încă un pasaj de creastă îngustă ce reprezintă și un prim contact cu ceea ce înseamnă traversarea V-E.

Din acest punct toată creasta, inclusiv coborârea până în apropiere de Colle de Lys 4.255 m, devine ascuțită, aeriană și abruptă. De asemenea, pe aceste pasaje am estimat ca fiind foarte greu de realizat o protecție corectă a partenerului de coardă, motiv posibil pentru care  pe creastă m-am întâlnit cu o singură echipă.

După Lyskamm Vest urmează o porțiune mixtă în care întâlnim o creastă cu stâncă și cu zăpadă, Sella del Liskamm 4.417 m, destul de ușor de abordat, dar expusă pe alocuri.

Lyskamm Est 4.527 m se dovedește destul de greu de atins dat fiind faptul că după porțiunea de traversare mixtă menționată mai sus urmează o lungă urcare pe o creastă ascuțită care te epuizează încet cu fiecare pas. Bineînțeles la această altitudine după câteva ore de expunere la peste 4.000 m corpul obosește fizic și psihic. Totuși, fără grabă și cu pauze dese am ajuns pe cel mai înalt vârf de pe toată creasta la ora 09:55, după aproximativ patru ore de la plecare. Vremea era foarte bună așa că am profitat din plin să fotografiez crestele ce se arătau în zare, fără a omite desigur panorama nordică în care apărea vârful Matterhorn.

După scurta pauză pe vârf timp de o oră a urmat o coborâre agresivă, pe o creastă la fel de expusă, care a necesitat multă atenție și îndemânare. Referitor la acest pasaj  estimez că o protecție corectă a partenerului de coardă este  de asemenea foarte greu de realizat. Flancul nordic, spre Grenzgletscher, prezintă o față abruptă de peste 1.000 m, iar o alunecare poate avea repercusiuni grave pe acest tip de teren.

Pe coborâre am mai întâlnit vârfuri de peste 4.000, cum ar fi Cima di Scoperta (4.335 m) și Entdeckungsfels (4.178 m), după care creasta se termină brusc pe un platou ușor ascendent în apropiere de Colle de Lys

Din Colle de Lys până la Cabana Margherita urmează o urcare ușoară, dar destul de lungă, astfe căl după aproximativ două ore am intrat pe ușa cabanei.

Atenție la faptul că orele menționate de mine nu sunt așa de relevante pentru o echipă de doi alpiniști, în care liderul turei poate consuma timp pe anumite pasaje expuse în ceea ce privește asigurarea coechipierului, în contextul în care  în regim solo m-am mișcat mult mai rapid și am fost mult mai eficient.

La cabană am ajuns destul de devreme (în jurul 13:00), astfel că am avut timp suficient de odihnă, de relaxare și de socializare cu celelalte echipe. Costurile pentru cazare și mic-dejun se ridică de această dată la 80 euro, dar trebuie ținut cont că Margherita se află la 4.556 m, fiind cea mai înaltă cabană din Alpi.

Cabana mi-a plăcut foarte mult, iar faptul că am dat peste doi români cabanieri la această altitudine nu a făcut decât să îmi amplifice această stare. Timpul petrecut acolo a fost foarte fain, mai ales ca am aflat mai multe informații despre organizarea alpină din interior.

Ziua 3: Cabana Margherita (4.556m)- Zumsteinspitze (4.563 m)- Dunantspitze (4.632 m)-Dufourspitze (4.634 m)

Nu am grăbit plecarea de la cabană mai ales că solo m-am organizat foarte bine și repede. Totuș,i fiindcă nu am reușit să dorm foarte bine și nici să mănânc suficient dimineață, la 06:30 i-am salutat pe băieți și am pornit către Zumsteinspitze unde am ajuns în 40 de minute.

De aici Dufourspitze se vede foarte bine și foarte aproape. Astfel, după o pauză de 5 minute, timp în care am făcut fotografii cu răsăritul soarelui, am pornit cu ceva emoții în coborâre spre șaua Grenzsattel pe o creastă expusă ascuțită și înghețată, apoi am coborât câteva trepte de stâncă pe care le-am descățărat ușor, fără să fac rapel (există variante de asigure- spituri cu inel).

Șaua Grenzsattel, care este tot o creastă expusă, este mai ușor de abordat dat fiind faptul că este puțin mai lată.  Mai departe urmează pasaje ușoare de cățărare, cel mai greu fiind în partea superioară III- UIAA, destul de ușor de protejat în regim short-roping, atât pe urcare, cât și pe coborâre.

În regim solo urcarea mi s-a părut chiar lejeră și la fel și coborârea, de asemenea nu am avut nevoie să fac rapeluri pe coborâre. Un pic mai greu tehnic mi s-a părut creasta finală între Dunantspitze și Douforsptize, care în condiții mixte are câteva pasaje expuse de cățărare și de descățărare.

Am realizat ascensiunea într-o o oră și treizeci de minute, plecând de la cabana Margherita, iar coborârea mi-a luat o oră până pe vârful Zumsteinspitze. De aici am continuat coborârea până la cabana Gnifetti, iar apoi cu ajutorul instalațiilor de transport pe cablu Indren, Passo Salati și Gabiet am ajuns în jurul prânzului în Stafal, astfel terminând 2 zile de foc la peste 4.000 m.

Concluzii:

Având în vedere că ambele ascensiuni au fost făcute solo apreciez că din punct de vedere tehnic ambele trasee nu sunt foarte grele, totuși sunt expuse și obositoare.

De asemenea, dacă ar fi să trag o concluzie aceasta ar fi că pentru o echipă de doi alpiniști traversarea Lyskamm este destul de greu de asigurat și de protejat, astfel cum am menționat mai sus, și necesită experiență serioasă de mers la colțari pe creste și pante cu înclinație mare, o condiție fizică pe măsură și o tehnică extrem de bună de short-roping

Fiind foarte expusă, din momentul ascensiunii pe unul din vârfurile Lyskamm retragerea este greu de organizat și doar o evacuare cu elicopterul ar fi viabilă, în orice situație de urgență. Totodată expunerea pe care o prezintă poate da bătăi de cap serioase alpinistului neexperimentat, iar acest aspect coroborat cu altitudinea poate duce către evenimente nedorite.

Creasta S-E pe care am urcat pe Vârful Dufourspitze este mai accesibilă, mai scurtă, iar posibilitățile de asigurare în regim short-roping, short-pitchig sunt multiple. Totuși creasta trebuie abordată cu plecare de la cabana Margherita pentru a avea mai mult spor și a nu obosi înainte de ascensiunea pe creastă, pe urcările lungi de la cabana Gnifetti, traseul din acest punct devenind mult mai lung și obositor. De asemenea, pentru a nu avea surprize neplăcute pe timpul nopții petrecute la cabana Margherita, la atitudinea de 4.556 m, este necesară o aclimatizare prealabilă cât mai bună.

 

 

Informații tehnice:

Dufoursptize: https://www.camptocamp.org/routes/57841/fr/pointe-dufour-arete-se?fbclid=IwAR3DARKsjr0R_6FljjMYuPZRKd69gCYK3duxwOTChxOULAAXnC322muPubM

Lyskamm:  https://www.camptocamp.org/routes/54619/en/lyskamm-liskamm-e-w-e-traverse

Camping Margherita: https://www.campingmargherita.com/en/

Cabana Sella: https://www.rifugioquintinosella.com/prezzi_e

Cabana Margherita: http://www.rifugimonterosa.it/en/web/margherita-hut-37