Salutare, din când în când îmi place să țin o busolă în mână. Parcă face parte natural din viața mea mea. Din toate timpurile oamenii au avut nevoie de orientare, fie ca au vrut să ajungă la o comoară sau la o pradă, fie că au vrut să meargă să exploreze locuri noi sau să viziteze alte comunității.

Astfel, de-a lungul timpului omul a perfecționat o serie de metode de navigație, pe apă, pe uscat sau prin aer, destul de precise, care sunt disponibile și destul de accesibile în momentul de față.

 Dar să trecem la munte .

Mergând frecvent pe munte, în ultimii 6 ani, am observat că se merge mult după ureche fără a se ține cont de niște repere serioase, foarte bine studiate și interpretate, în mare parte de repere de navigație. Singurul reper serios luat în considerație este marcajul turistic, și bineînțeles punctul de destinație, de obicei un vârf.

Consider că nu este un lucru normal, fiecare persoană care accesează mediul montan trebuie să cunoască foarte bine noțiunile de navigație și să își planifice cu grijă traseul, chiar dacă este un traseu turistic.

Asta nu înseamnă că umbli cu busola în mână tot traseul, dar e esențial să ai în rucsac o hartă pe care ai studiat-o acasă și pe care încerci să iți identifici poziția din când în când, atunci când iei o pauză, să ști estimativ cât timp ai parcurs și cât estimezi că mai faci până la obiectiv.

Ideea de antrenament vine tocmai din necesitatea unei pregătiri temeinice pe acest domeniu esențial mersului pe munte în siguranță, la orice nivel. Astfel, împreună cu colegii din clubul montan Carpamont Brașov am desfășurat o activitate de navigație în teren montan în zona Codlei.

Am mers înainte, cam cu 90 de minute, pentru a amenaja poligonul, fără ca participanții să vadă punctele. Am ales 12 puncte, cu azimut(direcție, față de N) și număr de pași dublii, majoritatea în pădure. După ce gașca s-a strâns i-am pus la treabă. Întâi și-au făcut singuri calculele, după care au pornit, fiecare pe traseul propriu.

Ce a ieșit?

O zi intensă din punct de vedere al concentrării și cam 90 de minute de alergare ușoară între 12 puncte de reper. Cei foarte atenți au identificat toate punctele, dar cei care au greșit, chiar și puțin le-au încurcat pe toate.

Deci, ce zici? Te apuci și tu să studiezi noțiunile teoretice și apoi să practici în teren noțiunile de navigație în teren montan?

Scurtă prezentare la activitatea desfășurată: