În inima abruptului prahovean, Creasta Vulturilor, un traseu de cățărare de 3 lungimi de coardă și apoi regim de scrambling în short roping și short pitching către Creasta Văii Albe, atrage atenția ochiului abia după ce te apropii de peretele Policandrului. Nu trebuie decât să o identifici, apoi îți sare tot timpul în privire.

Intrarea pe traseu se face din Vâlcelul Uriașului, unde, după ce părăsim poteca ce ne duce pe Brâna Policandrului, urcăm asigurați 2 lungimi de coardă de 30 m, zona fiind friabilă și expusă.  Din vâlcel mergem în stânga pe brâna ce duce la fereastra vizibilă de jos, fix la plecare avem un spit, dar pe brână în condiții normale se poate merge la liber.

 

Prima lungime (20m, gradul 3)

Începe de lângă fereastră și urcă pe creasta matematică (noi am preferat să trecem prin fereastră și apoi să începem cățărarea). Lungimea este friabilă și necesită atenție sporită la fiecare pas; de asemenea, pe parcursul acestei lungimi, posibilitățile de asigurare sunt minime, dar expunerea este mare. După aproximativ 20 de metri ajungem la o terasă unde putem regrupa la jnepeni sau putem continua cu lungimea a doua, dar vom avea multă frecare în corzi.

 

Lungimea a doua (15m, gradul 5/5+)

Începem cu o traversare expusă pe partea stângă a crestei; avem prize bune, dar înaintăm cu grijă și asigurăm la două pitoane. Urmează apoi un scoc înierbat vertical pe care identificăm în avans câteva pitoane. Ieșirea în creastă este aeriană și spectaculoasă. De aici după ce asigurăm la un piton traversăm la 90 de grade și, cu o ușoară coborâre, ajungem la o regrupare comodă la două spituri.

 

Lungimea a treia (25m, gradul 6+/7-)

După o traversare spre dreapta, cățărăm vertical spre linia de pitoane. La început avem niște trepte solide, după care ajungem la o fisură care pe final devine verticală și ușor surplombată. Pe acest segment tehnic se pot folosi chei de mână, pentru cei obișnuiți cu ele, iar pentru cei ce nu sunt, nu este un moment bun de încercat. De asemenea, acest segment se poate trece și la artificial A0/A1, deci avem variante, doar să țină pitoanele de la premieră.

La ieșirea din pas ne întâmpină o pană de lemn de cea mai mare frumusețe, după care urmează și câteva țevi bine înfipte, dar și un spit binevenit. La acest moment suntem deja în a doua fisură pe care înaintăm ceva mai ușor ca în prima, spre brâna unde regrupăm comod la un spit și 2 pitoane.

De aici putem continua cățărarea spre Creasta Văii Albe sau ne putem retrage printr-un rapel lung de 55m foarte spectaculos în Vâlcelul Uriașului, nu departe de locul de plecare în traseu. Rapelul este foarte spectaculos, fiind lung și în surplombă. Mai facem 3 rapeluri pe unde am urcat și ajungem la Țancul Mic.

Concluzie

Creasta Vulturilor este un traseu provocator care oferă cățărătorilor o experiență frumoasă în zona Coștilei, cu perspective unice asupra Peretelui Coștilei și Peretelui Policandrului.