Cu o lungime de peste 180 m, traseul urmează patru lungimi de coardă (grad max. 6+/A0), combinând fețe căzute, hornuri, fisuri și creste aeriene. Deși nu extrem de dificil tehnic, necesită atenție sporită din cauza terenului friabil și asigurărilor rare pe unele pasaje.

LC1 – 55 m, grad 5+

Lungimea începe din dreptul Hornului Negru, urcând inițial pe o față cu prize căzute, care pare accesibilă privită de jos. Ne orientăm apoi spre hornul din dreapta, unde întâlnim primul piton. Continuăm pe horn până ajungem pe o brână evidentă. Aici putem regrupa la asigurări mobile sau putem traversa brâna la 90° față de direcția urcării, până la baza unei coloane proeminente. Regrupare comodă la o zadă. Lungime friabilă și slab asigurată (3 pitoane).

LC2 – 40 m, grad 6/6+ A0

Dintr-o zonă cu grohotiș, urcăm un horn ușor care ne scoate într-o șa, de unde începem cățărarea pe creastă. După scurt timp identificăm două pitoane legate cu o cordelină. Continuăm tehnic pe o fisură cu suficiente asigurări fixe, dar prize mici. După pasul cheie, ne orientăm ușor spre dreapta pe fața țancului și, după 1-2 asigurări mobile, ajungem într-o zonă aeriană unde regrupăm la mobile sau țancuri.

LC3 – 40 m, grad 6+

Pornim din regrupare pe o terasă ierboasă instabilă, unde putem asigura un piton în flancul drept. Traseul nu urmează hornul central evident, ci ne orientăm spre stânga, către un horn mai îngust. La baza acestuia se află un bloc de stâncă ce permite asigurare bună la mobile. Continuăm pe horn sau pe creasta din stânga acestuia până la o brână cu jnepeni. Regrupare la jnepeni.

LC4 – 50 m, grad 6+, A0

Plecare spectaculoasă din regrupare: traversăm expus o creastă asigurați în 2 pitoane, după care capul de coardă devine invizibil. Urmează o porțiune verticală pe un horn larg, încheiată cu o secțiune delicată, cu prize puține. Ieșirea se poate asigura la jnepeni sau se continuă până pe următoarea creastă, care marchează finalul Muchiei Coloanelor. Ieșirea este expusă. Lungime bine asigurată, dar cu roca friabilă.

Retragere:

Se traversează creasta aeriană (10–15 m), apoi din șaua cu jnepeni urcăm aproximativ 150 m spre creasta Padinii Închise, pe un vălcel ierbos, solicitant din cauza vegetației alpine. Din creasta principală ne orientăm spre stânga, printr-o zonă cu jnepeni deasă, până în amfiteatrul Vălcelului Săritorii de sub Găvan. Coborârea se face pe lângă peretele stâng. O săritoare de aproximativ 20 m necesită un rapel, iar în scurt timp ajungem deasupra Săritorii de sub Găvan.

Evaluăm traseul din Muchia Coloanelor care a fost urcat în premieră în 1959 de Roland Welkens și Ionel Coman – o linie de cățărare frumoasă care rămâne relevantă și azi pentru cei care caută cățărare variată în stil de aventură. Totuși traseul trebuie parcurs cu atenție datorită friabilității, asigurărilor precare și al orientării pentru retragere.

Mai multe poze puteti găsi accesând linkul.